Noul Cod de Procedura Civila, explicat de avocati

Una dintre modificarile importante aduse de NCPC vizeaza, dupa cum spun avocatii, „reasezarea competentelor instantelor in matca fireasca”. S-a stabilit astfel ca instanta de drept comun in materie civila este tribunalul, iar instantele superioare devin, cu unele exceptii, doar instante de control judiciar.

„Astfel, Curtea de Apel devine instanta de drept comun pentru judecarea apelurilor, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie devine instanta de drept comun pentru judecarea recursurilor. Desigur, impartirea prezentata cunoaste anumite nuantari, in cazurile in care legea prevede expres o alta competenta sau o cale de atac diferita fata de cea stabilita prin art. 95-97 din NCPC”, precizeaza Remus Codreanu, Managing Associate Kinstellar.

Contestatia privind tergiversarea procesului

Tergiversarea proceselor a reprezentat intotdeauna o problema in Romania. Acum se incearca evitarea acestor situatii, art. 522-525 avand ca obiect incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil. „Cele mai numeroase schimbari vizeaza procedura contencioasa, si in special judecata in fata primei instante, care acum este organizata in doua etape: cercetarea procesului si dezbaterea fondului. In prima etapa, care are loc doar dupa verificarea cererii de chemare in judecata sub aspectul indeplinirii cerintelor legale, instanta solutioneaza exceptiile, incuviinteaza si administreaza probele si dispune celelalte masuri necesare pregatirii dezbaterii in fond a procesului. Aceasta etapa se desfasoara, in principiu, in camera de consiliu, instanta avand obligatia de a estima durata cercetarii procesului inca de la primul termen, urmand a acorda termene scurte in continuare. In etapa dezbaterii fondului, ca regula, in sedinta publica, partile au cuvantul pe fondul cauzei, fiind totodata obligate a depune orice inscrisuri pana la inchiderea dezbaterilor”, spune Cristina Alexe, Managing Associate Popovici Nitu & Asociatii.

La randul sau Corina Radu, Senior Associate Pachiu si Asociatii, arata ca „NCPC instituie inclusiv posibilitatea de a-l obliga pe cel care in mod intentionat a condus la amanarea cauzei sa plateasca despagubiri celeilalte parti pentru prejudiciul creat, sub conditia dovedirii existentei unui atare prejudiciu, fie material, fie de ordin moral. Pentru asigurarea efectiva a celeritatii procedurii judiciare, legiuitorul creeaza o institutie absolut noua, respectiv contestatia privind tergiversarea procesului. Este o prevedere importanta, intrucat creeaza posibilitatea justitiabilului, care se considera lezat de amanarea judecarii cauzei, sa formuleze o plangere prin care sa solicite luarea masurilor legale pentru inlaturarea tergiversarii nejustificate a procesului si solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil”.

Apelul si recursul

O alta schimbare importanta adusa de NCPC priveste regimul apelului si al recursului. „In primul rand, termenul general de exercitare a apelului si a recursului a fost extins de la 15 la 30 de zile de la comunicarea hotararii atacate. Ca si in vechea reglementare, apelul si recursul se depun la instanta care a pronuntat hotararea atacata. Elementul de noutate absoluta consta in prelungirea unor competente administrative ale instantelor care au pronuntat hotararea atacata dincolo de momentul inregistrarii apelului sau recursului. Potrivit NCPC, instanta care a pronuntat hotararea este cea care comunica apelul, respectiv recursul intimatului. Intampinarea formulata de apelant/recurent si raspunsul la intampinare al intimatului se transmit aceleiasi instante. Abia dupa comunicarea intampinarii si depunerii raspunsului la intampinare dosarul este transmis instantei de apel sau de recurs care stabileste primul trermen de judecata in maximum 60 de zile”, explica Radu Damaschin, Partener in departamentul de litigii al NNDKP.

Intervine medierea

De asemenea, in cazul litigiilor intre profesionisti nu mai exista reguli speciale de solutionare fiind suprimata procedura concilierii prealabile. NCPC pune insa accentul pe mediere ca procedura alternativa de rezolvare a diferendelor. “Desi reglementarea medierii are drept scop degrevarea instantelor si impulsionarea partilor spre solutionarea amiabila a litigiilor intervenite intre acestea, apreciem ca, in practica, o astfel de dispozitie ar putea conduce la tergiversarea solutionarii litigiilor, sansele de reusita ale acestei proceduri fiind credem destul de mici in cazul partilor care, formuland cereri de chemare in judecata, au recurs deja prin aceasta la forta coercitiva a statului pentru apararea drepturilor si intereselor lor”, crede Timeea Ciudin, Associate, White & Case. Punctele slabe ale noului Cod Chiar daca specialistii apreciaza in linii mari noua legislatie procesual civila, sunt si cateva elemente care provoaca nemultumiri in randul avocatilor. Mihai Jelea, Senior Associate Eversheds Lina & Guia, este de parere ca „printre posibilele neajunsuri ce ar putea fi amintite se numara si faptul ca legea de punere in aplicare aduce numeroase derogari de la regimul juridic instituit prin Noul Cod Civil, facand ca unele dintre dispozitiile importante ale legii noi sa fie, cel putin pentru moment, litera moarta (spre exemplu: efectul constitutiv al inscrierilor in cartea funciara - efect amanat pana la finalizarea lucrarilor de cadastru, fara insa un orizont de timp clar pentru implementare)”.

O alta posibila problema este semnalata de Ramona Voinea, avocat la Bostina& Asociatii. Specialistul atrage atentia ca prin aparitia Legii nr. 2/2013 leguitorul a adus modificari in ceea ce priveste competenta instantelor de judecata, iar acestea vor trebui sa transmita pe cale administrativa dosarele catre acele zone care au competenta de a le solutiona.

„In practica insa, apare problema momentului la care instantele transmit aceste cauze catre instantele ce devin competente in solutionarea respectivei cauze conform noilor dispozitii si intarzierea ce se produce prin aceasta masura ce se doreste a degreva instantele, care in fapt ingreuneza situatia partilor implicate in cauzele respective. In masura in care in prezent exista cauze care au stabilit prim termen de judecata in 2014 sau chiar 2015, se naste intrebarea legitima daca partile sunt nevoite sa astepte pana la primul termen ca respectiva cauza sa fie transmisa pe cale administrativa catre instanta competenta si sa suporte prejudiciile cauzate de aceasta masura administrativa”, afirma avocatul.

Desigur, un act normativ de o asemenea amploare este in mod inevitabil perfectibil si va ridica in continuare numeroase intrebari si dificultati in aplicare, fara insa ca prin aceasta sa i se diminueze statutul de instrument de modernizare a societatii romanesti.

Executarea silita

Schimbari importante intervin si in materia executarilor silite. Ionut Serban, Avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii, subliniaza ca, potrivit NCPC, este favorizat in primul rand creditorul care se bucura de sprijinul unor institutii care asigura o mai rapida si efectiva punere in executare a titlului sau.

„Nu in ultimul rand, prin NCPC s-a urmarit remedierea neajunsurilor vechii reglementari in materia executarii silite, neajunsuri semnalate de practica. Astfel, noua reglementare contine multe institutii noi si incearca sa confere o mai mare suplete procedurii. Totodata, se confera garantii sporite participantilor la procedura - debitorul si creditorul/creditorii care urmaresc satisfacerea creantei. Este adevarat ca anumiti practicieni au semnalat deja o serie de inadvertente in corelarea unor reglementari, insa efectele in practica vor fi vizibile abia dupa o perioada de timp de la data intrarii in vigoare si aplicarii noului Cod”, afirma specialistul.

Cristina Alexe, Managing Associate Popovici Nitu & Asociatii: „Desi pastreaza multe dintre elementele de structura si continut ale vechii reglementari, NCPC a reusit modernizarea procedurii civile si reflectarea la nivel normativ a solutiilor practicii judiciare nationale (inclusiv deciziile Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia recursului in interesul legii), a jurisprudentei CEDO si a instantelor comunitare, precum si armonizarea cu dispozitiile Noului Cod Civil si ale legilor speciale relevante. La nivel de structura, NCPC, descris in Legea nr. 134/2010, se remarca prin titlul preliminar care precede cele sapte Carti ale Codului si consacra pentru prima data intr-un mod exhaustiv, expres si unitar principiile fundamentale ale procesului civil, inclusiv prin detalierea rolului judecatorului in procesul civil. Judecatorul este chemat a fi un adevarat , recunoscandu-i-se acestuia si dreptul introducerii in cauza a tertilor.”

Detalii, pe Finantistii